1. Mica Înțelegere ‒ o acțiune politică generală

1.Mica Înțelegere ‒ o acțiune politică generală

Ideea inițială a unei alianțe de securitate regională între cele trei state membre s-a dezvoltat pe baza interesului comun de a păstra statu-quoul postbelic în sud-estul Europei Centrale și în Balcani. Acesta fusese stabilit prin tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920. A devenit scopul permanent și central al revizionismului maghiar, care a încercat încă de la început distrugerea sa și revenirea Ungariei la frontierele inițiale. Aceste pretenții teritoriale s-au ciocnit puternic de interesele existențiale fundamentale ale Cehoslovaciei, ale Regatului Sârbo-Croato-Sloven (din 1929 Iugoslavia) și ale României. Fiecare dintre aceste state a dobândit teritorii maghiare de mărimi diferite. Însumate, era vorba de aproape trei sferturi din suprafața inițială. Interesul comun al celor trei țări aliate de a proteja frontierele de stat nou-înființate a fost întărit de efortul de a împiedica restaurarea dinastiei de Habsburg pe tronul Ungariei.

Consensul cu privire la interesele de securitate menționate mai sus a avut ca rezultat trei convenții bilaterale de alianțe. Prima a fost semnată la 17 august 1920 la Belgrad, între Regatul Sârbo-Croato-Sloven și Cehoslovacia. A urmat convenția de alianță româno-cehoslovacă semnată la 23 aprilie 1921 la București. Convenția care stabilea alianța dintre Regatul Sârbo-Croato-Sloven și România a fost semnată la 7 iunie 1921 la Belgrad. Aceste documente de politică internațională au stat la baza așa-numitei Mici Înțelegeri (Mici Antante).

Alianța s-a dezvoltat în două faze. Între anii 1920-1933 s-a impus treptat, ca o entitate regională de securitate colectivă. În perioada următoare, între anii 1933-1938, s-a maturizat într-o structură coerentă, caracterizată prin măsuri de integrare multilaterală puternice, măsuri de natură politică, militar-strategică și economică. La baza integrării complexe a stat Pactul de Organizare al Micii Înțelegeri, semnat la Geneva la 16 februarie 1933.

În structura sa cea mai matură și mai cuprinzătoare, Mica Înțelegere a fost un proiect extrem de promițător de securitate colectivă, cu o serie de măsuri practice utile. Într-un mediu de securitate favorabil, avea un potențial ridicat de a deveni un pilon major al menținerii păcii în Europa. Cauzele dezintegrării sale nu au apărut din interior. Mica Înțelegere a fost afectată de politicile obiectiv greșite ale puterilor occidentale, marcante în abordarea regimurilor revizioniste și totalitare, care au dezmembrat sistemul internațional de securitate colectivă și au declanșat cel de-al Doilea Război Mondial.

1-1

🡅 O expresie simbolică a alianței reciproce a statelor Micii Înțelegeri. În partea de sus a imaginii este indicat numele alianței, Mica Înțelegere, iar în partea de jos motto-ul aliaților: ”În unire – puterea. Adevărul învinge”. Portretele din stânga imaginii: regele României Carol al II-lea și principele moștenitor Mihai. În coloana din mijloc se află portretul președintelui Cehoslovaciei Tomáš Garrigue Masaryk și al ministrului ceh de externe Edvard Beneš. În partea dreaptă se regăsește portretul regelui iugoslav Alexandru I Karađorđević și al prințului moștenitor Petru al II-lea Karađorđević.

1-2

🡅 Instantaneu de la conferința Micii Înțelegeri care a avut loc în anul 1927, într-una din cele mai importante stațiuni balneare din vestul Cehoslovaciei, Jáchymov.

1-3

🡅 Fotografia ilustrează atmosfera în care s-a desfășurat întâlnirea dintre înalții reprezentanți ai statelor membre ale Micii Înțelegeri cu presa. Imagine surprinsă în anul 1932, în timpul conferinței Micii Înțelegeri de la Belgrad.

1-4

🡅 În timpul conferinței statelor membre ale Micii Înțelegeri s-a găsit timp și pentru întâlniri mai puțin formale între reprezentanții țărilor aliate. Fotografia surprinde momente de odihnă între ședințele dificile din timpul conferinței Micii Înțelegeri de la Belgrad, din anul 1932.

1-5

🡅 Atmosfera alianței din sânul Micii Înțelegeri este foarte sugestiv surprinsă în această fotografie. Tomáš Garrigue Masaryk, președintele Cehoslovaciei (în stânga) în timpul întâlnirii cu membrii Consiliului Permanent al Micii Înțelegeri. În imaginea din anul 1933: ministrul cehoslovac de externe Edvard Beneš (în mijloc), împreună cu omologul său român, Nicolae Titulescu.

1-6

🡅 Expresia simbolică a relațiilor militaro-politice reciproce între statele membre ale Micii Înțelegeri. În fotografia din iunie 1938, realizată la Praga în timpul celei de-a 10-a reuniuni a mișcării Sokol, sunt reprezentanții celor trei armate ale statelor Micii Înțelegeri. Această fastuoasă reuniune jubiliară a membrilor Sokol, cea mai mare organizație cehoslovacă de educație fizică și socială, a devenit la acea vreme o expresie importantă a voinței de apărare a Cehoslovaciei, aflată sub amenințarea directă a Germaniei și Ungariei.