5. Contactele multilaterale ale armatelor statelor Micii Înțelegeri

5. Contactele multilaterale ale armatelor statelor Micii Înțelegeri

Natura și obiectivele contactelor reciproce dintre armatele statelor membre ale Micii Înțelegeri erau extrem de diverse. Variau de la cooperarea în domeniul tehnico-militar până la prezentarea armatelor aliate la ocazii festive. În acest context, un loc aparte îl ocupa Cehoslovacia. Livrările extinse de arme și alte echipamente militare produse de industria sa de armament au contribuit, în mod semnificativ, la modernizarea bazei materiale a armatei iugoslave și a celei române. Noul armament și noile metode de război asociate cu acesta necesitau un personal militar cu o pregătire optimă. Având în vedere nivelul înalt pe care îl atinsese în domeniul militar și tehnic, armata cehoslovacă a asigurat și pregătirea de specialitate. Specialiștii iugoslavi și români din cadrul armatei erau trimiși în stagii de pregătire în Cehoslovacia, în special în anii 30, la unitățile speciale de arme tehnice. Este vorba mai ales de unități de tancuri dotate cu tehnologie modernă și unități speciale de artilerie pentru lansarea de arme chimice și protecția împotriva efectelor acestora. Din aprilie 1937 armata cehoslovacă a oferit partenerilor din Mica Înțelegere stagii de pregătire profesională în domeniul proiectării și gestionării construcției de fortificații permanente. În mod reciproc, Cehoslovacia a folosit facilitățile armatei iugoslave pentru a efectua o pregătire specială, pentru care nu existau condiții adecvate pe teritoriul cehoslovac. Acesta a fost motivul pentru care în anul 1927 a fost încheiat un tratat special cehoslovaco-iugoslav, privind un poligon de tragere antiaeriană cu muniție de război. Poligonul, a cărui operare era asigurată de către personalul militar cehoslovac, se afla în Golful Kotor, la țărmul Mării Adriatice. Armata cehoslovacă a trimis acolo, anual, contingente ale regimentelor de artilerie antiaeriană. Zona de coastă cu deschidere spre mare permitea artileriei cehoslovace să execute trageri cu muniție de război asupra unor ținte tractate de avioane militare, aparținând detașamentului extrateritorial al Forțelor Aeriene Cehoslovace.

5-1

🡅 Tunuri antiaeriene cehoslovace model 22, calibru 8,35 cm, în timpul tragerilor cu muniție de război pe coasta Mării Adriatice, în zona Golfului Kotor. Iugoslavia a pus la dispoziție o fâșie din coasta Adriatică pentru exercițiile militare ale armatei cehoslovace aliate.

5-2

🡅 Diviziile regimentelor cehoslovace antiaeriene se deplasau cu trenuri speciale prin România, la poligonul de trageri cu muniție de război din zona Golfului Kotor. Imaginea din august 1927 surprinde primirea unuia din primele contigente cehoslovace în drum spre Iugoslavia. Oprirea s-a făcut în orașul românesc Timișoara.

5-3

🡅 Instantaneu din august 1927 – Armata Regatului Sârbo-Croato-Sloven salută oficial contingentele de artilerie antiaeriană cehoslovacă la Sarajevo.

5-4

🡅 Începând cu 1927, detașamentul extrateritorial special al aviației cehoslovace din Kumbor, regiunea Golfului Kotor, a fost dotat cu hidroavioane cehoslovace Aero A-29, care remorcau țintele în timpul tragerii cu muniție de război îndreptată spre larg.

5-5

🡅 Armamentul detașamentului extrateritorial special al aviației cehoslovace din Kumbor, regiunea Golfului Kotor, a fost înnoit la jumătatea anilor 30. Hidroavioanele Aero A-29 au fost înlocuite cu aeronavele Letov Š-328 produse de industria aviatică cehoslovacă.

5-6

🡅 În perioada 21-25 iunie 1933 s-a aflat în Cehoslovacia prințul Nicoale, fratele regelui Carol al II-lea al României. Prințul Nicolae (foto sus, așezat pe scaun) îndeplinea funcția de Inspector General al Forțelor Aeriene Române. În drum spre Cehoslovacia, el a pilotat o aeronavă sport. Pe 22 aprilie, pe aeroportul militar Praga-Kbely, a urmărit un exercițiu militar, inclusiv performanța piloților acrobați. Imaginile provin de la acest eveniment. A doua zi, pe 23 iunie, a vizitat la Praga toate unitățile industriei aeronautice cu producție destinată armatei (Letov, Avia, Aero, Walter, ČKD) și Institutul Militar Tehnic și Aeronautic. Seara, distinsul oaspete român a luat parte la recepția oferită de Tomáš Garrigue Masaryk, președintele republicii la Hradul din Praga. Pe 24 iunie programul a inclus o vizită în Slovacia, la poligonul de instrucție Malacky, unde prințul Nicolae a urmărit un bombardament și o tragere cu muniție de război. A doua zi a zburat la Varșovia via Cracovia. In fața hangarului de pe aerodromul Kbely sunt expuse echipamente pentru aeronave, vehicule speciale pentru aeroport și aeronave Š-218 folosite de către Forțele Aeriene Cehoslovace pentru instrucția de bază.

5-7

🡅 Unii ofițeri ai armatelor Micii Înțelegeri au avut onoarea de a se întâlni personal cu Edvard Beneš, președintele republicii și comandant suprem al armatei cehoslovace. Un caz concret: lt. col. O. Stojkov (primul din dreapta). Obiectivul aparatului l-a surprins pe 19 mai 1936 în clipa în care, alături de alți ofițeri ai armatei cehoslovace, era prezentat președintelui țării. E. Beneš vizita în acea zi tabăra militară de la Milovice (pe atunci o garnizoană mare, cu un teren de instrucție, la cca 50 km nord-est de Praga).

5-8

🡅 În perioada interbelică, statele membre ale Micii Înțelegeri au început să construiască fortificații permanente. Cehoslovacia acumulase o experiență valoroasă în acest domeniu, pe care a împărtășit-o aliaților români și iugoslavi. Imagine de la Suchý vrch, în Munții Orlické, în estul Boemiei, unde, începând cu anul 1935, s-au desfășurat ample lucrări de fortificare împotriva Germaniei. La sfârșitul lunii mai a anului 1937 șantierul a fost vizitat de către gen. de arm. Ljubomir Marić, ministrul apărării și marinei din Iugoslavia între 1936-1938 (al doilea din stânga). A fost însoțit de cei mai înalți reprezentanți ai Marelui Stat Major și ai Ministerului Apărării Naționale al Republicii Cehoslovace.

5-9

🡅 Înscriere unică în cartea de oaspeți a cabanei de pe dealul Suchý din Munții Orlické, în zona de frontieră nordică a Republicii Cehoslovace. Semnătura gen. de arm. Ljubomir Marić, ministrul apărării și marinei din Iugoslavia în perioada 1936-1938, în timpul inspecției șantierului de fortificații, la 26 mai 1937 (prima semnătură de sus)

5-10

🡅 Fortificațiile permanente de apărare împotriva Germaniei, Austriei și Ungariei, ridicate la jumătatea anilor 30, au devenit sursă de inspirație pentru lucrări similare în Iugoslavia și România. În imagine o porțiune din linia de fortificații grele, ridicată în anii 1937-1938 în munții Orlické (Boemia de Est), vizitate de către gen. de arm. Ljubomir Marić, ministrul apărării și marinei din Iugoslavia în perioada 1936-1938.

5-11

🡅 În perioada interbelică au avut loc vizite reciproce între armatele statelor membre ale Micii Înțelegeri. Una dintre ele s-a petrecut la regimentul de artilerie 401, o unitate specială a armatei cehoslovace. Este vorba despre o unitate modernă, unică în felul său, destinată lansării de arme chimice și protecției împotriva efectelor acestora. A fost înființată în anul 1937. Ofițerii români mr. Alexandru Manolache (în dreapta, pe scaunul din spate al autovehiculului militar) și cpt. Constantin Ionescu (lângă șofer) au absolvit aici un curs de pregătire în perioada 14 iulie – 17 august 1938. Imagine din timpul părții practice a stagiului de pregătire. Autovehiculul folosit este un automobil militar de teren, Praga AV.

5-12

🡅 În timpul stagiului de pregătire la regimentul artilerie 401, ofițerii români mr. Alexandru Manolache (al patrulea din dreapta) și cpt. Constantin Ionescu (lângă șofer) au efectuat numeroase exerciții practice. Unele dintre ele aveau loc în condiții simulate de atac cu arme chimice. Ambii ofițeri români sunt îmbrăcați în combinezoane de protecție chimică model 36, cu măști de gaze model 35 Ambele modele fac parte din echipamentul modern de protecție antichimică al armatei cehoslovace. Imagine de pe terenul special de instrucție din localitatea Neředín, în apropiere de Olomouc, unde a fost dislocat regimentul de artilerie 401.